Un grup de „pacificatori” din contingentul armatei ruse, care nu se vrea dusă de pe teritoriul Republicii Moldova, pe care o ocupă în ciuda insistentelor cerințe ale oficialităților de la Chișinău de demilitarizare a zonei, împușcă, în condiții suspect de prostești, un tânăr cetățean al Republicii Moldova. Ambasadorul rus găsește de cuviință să facă o glumiță (glumă (ne)inspirată dintr-un film cu desene animate), în loc să-și arate consternarea față de comportamentul agresiv al falșilor pacificatori. Bineînețeles, comentariile din presa de la Chișinău nu pot fi decât pline de indignare și amărăciune, precum acesta, al poetei Moni Stănilă, din Timpul. Pe bună dreptate se revoltă autoarea articolului, observând o esențială carență în discursul sarcastic al diplomatului rus. Din câte se pare, dl Kuzmin nu prea cunoaște diferența dintre noțiunile „acasă” și „în ospeție”. (Și, ce păcat, filmulețul la care face referire dl Ambasador este exact despre asta: despre arta de a te simți ca acasă, fiind în vizită, dar fără a uita că ești în ospeție.)
Ambasadorul, ca un vizionar sadea, avertizează presa: să nu „se isterizeze”, care-cumva! Asta e marea grijă a reprezentantului Kremlinului, când moare un om: să „calmeze” presa.
Înțeleg și accept faptul că diplomația și umorul ar trebui să se înrudească, pe undeva, cumva… Dacă, însă, diplomatul stă prost cu simțul umorului (și, mai ales, al ridicolului), e mai bine să nu! Și să nu mai fie pus în situația de a face diplomație în glumă. Poate chiar să nu mai fie nevoit să facă diplomație! Ambasadorul Kuzmin nu e la prima „abatere”. A mai făcut „gafe” (sau declarații pe care oficialii de la Chișinău au preferat să le trateze ca pe niște simple gafe). Acum, însă, a sărit calul, s-a întrecut pe sine însuși: a glumit, referindu-se la moartea unui tânăr, transformând crima comisă de niște „pacificatori” ce au acționat sub steag rusesc într-o glumă de prost gust. Impresia pe care a lăsat-o e că politica Rusiei în problema transnistreană e doar… o glumă proastă. Dacă aș fi șef al diplomației ruse, l-aș rechema imediat pe dl Kuzmin, pentru prejudiciul adus imaginii Rusiei peste hotarele ei. Dar nu sunt. Pot doar să-mi pun întrebări, așa cum procedează și jurnalistul George Damian, de altfel: o serie de întrebări abslout legitime în legătură cu recenta crimă pe malul Nistrului.
Dacă Rusia nu-și recheamă ambasadorul buclucaș nici de data asta, e semn că oficialii de la Kremlin sunt de acord cu stilul inedit de a face diplomație al domnului Kuzmin. Dacă nici MAEIE nu-l expulzează, umbra cade și pe acest minister, care a dat dovadă nu o dată de verticalitate și profesionalism, și acum e cazul să-și confirme reputația. Sigur, înțelegem complexitatea situației, admitem chiar ideea că „incidentul” ar putea fi o nouă diversiune a Kremlinului (prea se leagă toate elementele „piesei” între ele!), dar MAEIE este în pericol de a se autodiscredita, a-și trăda vocația europeană, dacă nu ia măsuri drastice.
Dacă MAE al Rusiei nu-și retrage paiața glumeață, e de presupus că acest „diplomat” a fost trimis aici pentru alte scopuri decât cele ale unui simplu ambasador. Se poate presupune că misiunea sa constă chiar în organizarea unor astfel de situații tensionate dintre cele două țări – „prieteni strategici”, după cum se declară (sic!). MAEIE riscă să se confunde, în mod nefericit, cu „desenele animate” ale Kremlinuliu, cu ambasadori-vorbitori în childuri, cu tot felul de aluzii la povești de adormit copiii, cu „pacificatori” ce desconsideră Pacea, în timp ce pretind că o asigură (pacea, pentru care „militează”, de secole,.. ucigând).
P.S. Și mai e un aspect, la fel de sensibil: nu cred că diplomații din MAEIE își mai pot permite să stea la aceeași masă cu un diplomat care și-a pierdut, undeva pe podul de la Vadul lui Vodă, simțul ridicolului.
Sursa: www.argribincea.wordpress.com
joi, 26 ianuarie 2012
joi, 20 octombrie 2011
Nori cu Flori
Cât de bine mi-e pe sub norii aceştia!.. :)
Ah, cum de ce nu am mai scris? Îmi uitasem parola! Şi nu o puteam recupera, credeam că aşa va muri blogul meu... Ciudat, dar mi-am amintit-o, când am încercat să-mi deschid alt blog pe aceeaşi platformă... Nu ştiu cum funcţionează subconştientul altor oameni, dar al meu e taaare ciudat.
Deci, la o nouă şi grabnică revedere! Sigur, dacă nu-mi uit din nou parola. :)
Ah, cum de ce nu am mai scris? Îmi uitasem parola! Şi nu o puteam recupera, credeam că aşa va muri blogul meu... Ciudat, dar mi-am amintit-o, când am încercat să-mi deschid alt blog pe aceeaşi platformă... Nu ştiu cum funcţionează subconştientul altor oameni, dar al meu e taaare ciudat.
Deci, la o nouă şi grabnică revedere! Sigur, dacă nu-mi uit din nou parola. :)
vineri, 31 iulie 2009
Dragoş Boboc, fără tata la cea de-a doua aniversare
de Pavel Păduraru
Astăzi, în familia regretatului Valeriu Boboc e sărbătoare - fiul său, Dragoş, împlineşte doi ani. Victor, bunelul lui Dragoş, ne mărturiseşte că Valeriu aştepta cu multă nerăbdare această zi şi deseori zicea: „Când Mărunţelu va împlini doi ani, vom sărbători cu toţii, vom sărbători ca niciodată!”.Mai mult in: Timpul de azi.
sâmbătă, 30 mai 2009
Un tratat ipocrit
Argentina Gribincea
Povestea tratatului de frontieră moldo-român este veche. Problema este scoasă pe tapet, de regulă, atunci când Chişinăul are nevoie să-şi demonstreze obedienţa faţă de Rusia.
Astfel, în 2003 dl Alexei Tulbure, reprezentantul R.Moldova (RM) la Consiliul Europei (CE) ataca virulent România, declarându-se, printre altele, nemulțumit de varianta de tratat propusă de București: "Deci, iată, în numele guvernului Moldovei, declar cu toată responsabilitatea: Moldova nu doreşte nici un Tratat de fraternitate, noi suntem sătui până în gât de tot felul de rude, noi deja am avut un frate mai mare - Uniunea Sovietică, acum sora mai mare - România - ne impune dragostea sa." și uitând, probabil, că rolul de "soră mai mare", în fosta URSS, îi revenea Rusiei, nu "Uniunii Sovietice". (Vezi: Cu jalba-n proțap, la Strasbourg, în: Timpul, Nr.38, din 17 octombrie 2002).
Acum doi ani, în mai 2007, premierul român Călin Popescu-Tăriceanu lăsa să se înţeleagă de ce natură ar putea fi dificultăţile care nu permit semnarea unui astfel de tratat. "România doreşte o bună relaţie cu statele vecine, inclusiv cu Republica Moldova, şi trebuie înţeles că elemente demagogice şi populiste au "priză" la Chişinău într-o perioadă de tranziţie", declara premierul Tăriceanu, explicând, printre altele: "Mie mi se pare, şi cred că la 100% dinte români, li se pare caraghios să vorbim de limba moldovenească, care este limbă românească neaoşă" (17.05.07, BASA-press).
În aprilie 2008 aflăm, tot din presă, că RM condiționează semnarea unei Convenții privind micul trafic la frontieră cu semnarea aceluiași tratat bilateral, ignorând interesele propriilor cetățeni, de dragul unor ambiții pseudoștiințifice. MAE român si-a exprimat atunci convingerea că "autoritățile de la Chișinău vor examina proiectul de document și vor răspunde propunerii părții române în cel mai scurt timp, având în vedere importanța deosebită a încheierii Convenției pentru cetățenii Republicii Moldova", scrie într-un articol din Ziua, din 18 aprilie 2008. Tot acolo găsim o altă explicație a tergiversării semnării acestui document: "Există o singură problemă, legată de faptul că partea moldoveană solicită introducerea în acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre România și Uniunea Sovietică: "Granița dintre România și URSS este granița care a fost convenită între România și URSS în 1940". Pentru toata lumea este însă clar că în 1940 și pana în 1947 România nu a încheiat niciun fel de acord cu URSS în legătură cu o asemenea graniță. Deci, e un fals istoric și, dacă atunci a fost acceptat, este pentru că România era un stat învins și ocupat și fără posibilitatea de a-și apăra interesele sale suverane", a argumentat ambasadorul Teodorescu." (vezi: Chișinăul cere României să semneze Tratatul de frontieră, în Ziua, Nr. 4213, 18 aprilie 2008: http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-04-18&id=5775).
Nu cred că, din 2007 până în prezent, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) ar fi reuşit să înţeleagă că nu există "limbă moldovenească", decât în creierele spălate de ideologia stalinistă, şi deci, nu are rost să pretindă de la un vecin care vorbeşte aceeaşi limbă să accepte teoria stalinistă ("moldovenismul primitiv", alias "moldo-statalismul"), așa, de hatârul unor personaje dubioase, certate cu dicționarul și cu normele limbii literare. Nici în ce privește cel de-al doilea fals, istoric, nu cred că liderii comunști de la Chișinău și-ar fi putut completa, într-un timp atât de scurt, cunoștințele lipsă.
Fragment. Continuarea aici: http://voceabasarabiei.net/index.php/stiri/politica/2584-un-tratat-ipocrit
Povestea tratatului de frontieră moldo-român este veche. Problema este scoasă pe tapet, de regulă, atunci când Chişinăul are nevoie să-şi demonstreze obedienţa faţă de Rusia.
Astfel, în 2003 dl Alexei Tulbure, reprezentantul R.Moldova (RM) la Consiliul Europei (CE) ataca virulent România, declarându-se, printre altele, nemulțumit de varianta de tratat propusă de București: "Deci, iată, în numele guvernului Moldovei, declar cu toată responsabilitatea: Moldova nu doreşte nici un Tratat de fraternitate, noi suntem sătui până în gât de tot felul de rude, noi deja am avut un frate mai mare - Uniunea Sovietică, acum sora mai mare - România - ne impune dragostea sa." și uitând, probabil, că rolul de "soră mai mare", în fosta URSS, îi revenea Rusiei, nu "Uniunii Sovietice". (Vezi: Cu jalba-n proțap, la Strasbourg, în: Timpul, Nr.38, din 17 octombrie 2002).
Acum doi ani, în mai 2007, premierul român Călin Popescu-Tăriceanu lăsa să se înţeleagă de ce natură ar putea fi dificultăţile care nu permit semnarea unui astfel de tratat. "România doreşte o bună relaţie cu statele vecine, inclusiv cu Republica Moldova, şi trebuie înţeles că elemente demagogice şi populiste au "priză" la Chişinău într-o perioadă de tranziţie", declara premierul Tăriceanu, explicând, printre altele: "Mie mi se pare, şi cred că la 100% dinte români, li se pare caraghios să vorbim de limba moldovenească, care este limbă românească neaoşă" (17.05.07, BASA-press).
În aprilie 2008 aflăm, tot din presă, că RM condiționează semnarea unei Convenții privind micul trafic la frontieră cu semnarea aceluiași tratat bilateral, ignorând interesele propriilor cetățeni, de dragul unor ambiții pseudoștiințifice. MAE român si-a exprimat atunci convingerea că "autoritățile de la Chișinău vor examina proiectul de document și vor răspunde propunerii părții române în cel mai scurt timp, având în vedere importanța deosebită a încheierii Convenției pentru cetățenii Republicii Moldova", scrie într-un articol din Ziua, din 18 aprilie 2008. Tot acolo găsim o altă explicație a tergiversării semnării acestui document: "Există o singură problemă, legată de faptul că partea moldoveană solicită introducerea în acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre România și Uniunea Sovietică: "Granița dintre România și URSS este granița care a fost convenită între România și URSS în 1940". Pentru toata lumea este însă clar că în 1940 și pana în 1947 România nu a încheiat niciun fel de acord cu URSS în legătură cu o asemenea graniță. Deci, e un fals istoric și, dacă atunci a fost acceptat, este pentru că România era un stat învins și ocupat și fără posibilitatea de a-și apăra interesele sale suverane", a argumentat ambasadorul Teodorescu." (vezi: Chișinăul cere României să semneze Tratatul de frontieră, în Ziua, Nr. 4213, 18 aprilie 2008: http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-04-18&id=5775).
Nu cred că, din 2007 până în prezent, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) ar fi reuşit să înţeleagă că nu există "limbă moldovenească", decât în creierele spălate de ideologia stalinistă, şi deci, nu are rost să pretindă de la un vecin care vorbeşte aceeaşi limbă să accepte teoria stalinistă ("moldovenismul primitiv", alias "moldo-statalismul"), așa, de hatârul unor personaje dubioase, certate cu dicționarul și cu normele limbii literare. Nici în ce privește cel de-al doilea fals, istoric, nu cred că liderii comunști de la Chișinău și-ar fi putut completa, într-un timp atât de scurt, cunoștințele lipsă.
Fragment. Continuarea aici: http://voceabasarabiei.net/index.php/stiri/politica/2584-un-tratat-ipocrit
sâmbătă, 2 mai 2009
Târziu... Regrete... Ruşine
Târziu...
N-am scris, am încercat să fiu cât mai aproape de evenimentele de la Chişinău, citind şi analizând. Am urmărit presa şi mai ales blogurile dedicate acestei teme... Avum e târziu să mai spun ceva, pentru că incertitudinea, despre care vorbeam (cu prietenii) adineaori, s-a adâncit şi s-a întunecat...
Regrete...
Privesc în urmă cu frică. De frică, nu mai privesc în viitor. Am presupus, la un moment dat, că lucrurile se vor transforma în fum, dar am sperat, mereu, că nu. O nouă perioadă antiromânească în Republica Moldova. Şi, ca de obicei, Rusia şi-a băgat coada... Mi-e silă de clasa politică de la noi, dar mai ales de laşii care închid ochii la criminalitatea dezlănţuită şi devenită, prin atacuri repetate la principiile democraţiei, lider în această regiune post-sovietică.
Ruşine...
Avem o datorie, să păstrăm ce ne-au lăsat strămoşii, fără a ne complace în rolul de martiri. Cu regret, nu reuşim să păstrăm aproape nimic, dar plângem (uneori nejustificat) asupra propiilor răni (uneori inventate)... Nu o să ne dea nimeni ceea ce ni se cuvine, chiar dacă proclamă sus şi tare că DA! ni se cuvine...
Rusia îşi înfige tentaculele tot mai adânc în sufletul nostru. Dacă nu murim în luptă, vom muri în somn...
N-am scris, am încercat să fiu cât mai aproape de evenimentele de la Chişinău, citind şi analizând. Am urmărit presa şi mai ales blogurile dedicate acestei teme... Avum e târziu să mai spun ceva, pentru că incertitudinea, despre care vorbeam (cu prietenii) adineaori, s-a adâncit şi s-a întunecat...
Regrete...
Privesc în urmă cu frică. De frică, nu mai privesc în viitor. Am presupus, la un moment dat, că lucrurile se vor transforma în fum, dar am sperat, mereu, că nu. O nouă perioadă antiromânească în Republica Moldova. Şi, ca de obicei, Rusia şi-a băgat coada... Mi-e silă de clasa politică de la noi, dar mai ales de laşii care închid ochii la criminalitatea dezlănţuită şi devenită, prin atacuri repetate la principiile democraţiei, lider în această regiune post-sovietică.
Ruşine...
Avem o datorie, să păstrăm ce ne-au lăsat strămoşii, fără a ne complace în rolul de martiri. Cu regret, nu reuşim să păstrăm aproape nimic, dar plângem (uneori nejustificat) asupra propiilor răni (uneori inventate)... Nu o să ne dea nimeni ceea ce ni se cuvine, chiar dacă proclamă sus şi tare că DA! ni se cuvine...
Rusia îşi înfige tentaculele tot mai adânc în sufletul nostru. Dacă nu murim în luptă, vom muri în somn...
vineri, 20 februarie 2009
Campania electorală
Senzaţia că că poluicienii se bat cu noroi nu e ceva nou, ne-am obişnuit cu asta.
În fond, nu vad nimic rău în faptul că există şi acea "publicitate negativă", mi se pare corect să se resecte şi dreptul la critică. Ce nu pote fi tolerat este însă practicarea metodelor nepermise: violenţele, diversiunile care se soldează cu arestări în rândul susţunătorilor partidelor de opoziţie etc.
Primele semnale despre aceste nereguli au apărut încă anul trecut, când PL a fost atacat la Bălţi, în timp ce manifesta contra prezenţei armatei ruse pe teritoriul RM. Presa electronică atestă deja un număr îngrijorător de "incidente electorale". Azi, un articol al lui Viorel Patrichi, în Gardianul, readuce în discuţie acest fenomen, care, după toate aparenţele, tinde să se amplifice.
Vezi articolul lui Viorel Patrichi: http://www.gardianul.ro/Voronin-foloseste-nebuni-si-puscariasi-pentru-subminarea-mitingurilor-opozitiei-s130012.html
În fond, nu vad nimic rău în faptul că există şi acea "publicitate negativă", mi se pare corect să se resecte şi dreptul la critică. Ce nu pote fi tolerat este însă practicarea metodelor nepermise: violenţele, diversiunile care se soldează cu arestări în rândul susţunătorilor partidelor de opoziţie etc.
Primele semnale despre aceste nereguli au apărut încă anul trecut, când PL a fost atacat la Bălţi, în timp ce manifesta contra prezenţei armatei ruse pe teritoriul RM. Presa electronică atestă deja un număr îngrijorător de "incidente electorale". Azi, un articol al lui Viorel Patrichi, în Gardianul, readuce în discuţie acest fenomen, care, după toate aparenţele, tinde să se amplifice.
Vezi articolul lui Viorel Patrichi: http://www.gardianul.ro/Voronin-foloseste-nebuni-si-puscariasi-pentru-subminarea-mitingurilor-opozitiei-s130012.html
joi, 19 februarie 2009
Harry Poterii politicii moldoveneşti
Citesc pe blogul dnei Vitalia Pavlicenco o corespondenţă cu o doamnă anonimă, care povesteşte despre vizita în Găgăuzia, din 18 februarie, a lui V.Voronin. Este, în mod evident, vorba despre alegeri şi metodele specifice acestor perioade sunt folosite din plin. Din cele relatate, este clar că şi în actuala campanie electorală, ca şi în cea din 2007, se va proceda la denigrari şi acţiuni abuzive.
"«На выборах 2005-го года по всему Чадыр-Лунгскому району за нас проголосовало только 15 процентов избирателей. А мы вам выделили 30 миллионов только на реконструкцию хирургического комплекса!”, – упрекнул Воронин гагаузов и перешел к шантажу: «Каков привет, таков ответ, так что думайте, думайте… Авдарме (село Чадыр-Лунгского района, где мэр – коммунист) мы выделили 12 миллионов, я лично из своего кабинета снял ковер и отвез им в садик, и что?”, – гневно спрашивал лидер коммунистов.
«12 миллионов, ковер президента, а они нам – 27 процентов! Вас что, надо бить, чтобы вы нас любили? Вас что, надо грабить, чтобы вы нас поддерживали?”, – с металлом в голосе обратился к гагаузам Воронин.", scrie necunoscuta corespondentă. http://www.pavlicenco.md/2009/02/18/discut-pe-blog-si-cu-o-rusoaica-iata-ce-imi-reproduce-despre-voronin/
Dorin Chirtoacă este numit de Preşedinte Harry Poter...
Nimic nou, doar că alegerile locale au demonstrat că aceste metode nu mai sunt eficiente. De ce oare nu şi-a schimbat PCRM tactica şi metodele de luptă electorală?
"«На выборах 2005-го года по всему Чадыр-Лунгскому району за нас проголосовало только 15 процентов избирателей. А мы вам выделили 30 миллионов только на реконструкцию хирургического комплекса!”, – упрекнул Воронин гагаузов и перешел к шантажу: «Каков привет, таков ответ, так что думайте, думайте… Авдарме (село Чадыр-Лунгского района, где мэр – коммунист) мы выделили 12 миллионов, я лично из своего кабинета снял ковер и отвез им в садик, и что?”, – гневно спрашивал лидер коммунистов.
«12 миллионов, ковер президента, а они нам – 27 процентов! Вас что, надо бить, чтобы вы нас любили? Вас что, надо грабить, чтобы вы нас поддерживали?”, – с металлом в голосе обратился к гагаузам Воронин.", scrie necunoscuta corespondentă. http://www.pavlicenco.md/2009/02/18/discut-pe-blog-si-cu-o-rusoaica-iata-ce-imi-reproduce-despre-voronin/
Dorin Chirtoacă este numit de Preşedinte Harry Poter...
Nimic nou, doar că alegerile locale au demonstrat că aceste metode nu mai sunt eficiente. De ce oare nu şi-a schimbat PCRM tactica şi metodele de luptă electorală?
miercuri, 18 februarie 2009
Gardianul: Acuzati ca submineaza statalitatea republicii Moldova
Gardianul publică, la 17.02.2009, un articol de Viorel Patrichi, în care citim: "Comunistii lui Vladimir Voronin au avut grija sa acuze mereu partidele u'nioniste de subminarea statalitatii Republicii Molotov, daca acestea au introdus reintregirea nationala ca obiectiv explicit in programul electoral. Astfel, cei mai oportunisti motiveaza imediat atitudinea lor indiferenta fata de acest ideal firesc la nivelul anilor 1989-1990. Reprezentantii Partidului Liberal vorbesc insa deschis despre unirea cu Romania, nu se feresc. Ei le explica celor care vor sa asculte ca reintregirea nationala ar duce direct R. Moldova in Uniunea Europeana, ceea ce este perfect adevarat. Cei de la Bruxelles au aratat ca respecta vointa populara, oriunde s-ar manifesta ea si oricat de dificil ar fi apoi pentru constructia europeana. Esential ramane consensul. Un ascultator al postului de radio „Vocea Basarabiei“ l-a intrebat direct pe Vladimir Filat, presedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, daca ar face unirea cu Romania. Politicianul a raspuns simplu: „DA!“ In general, basarabenii insista ca politicienii sa raspunda deschis la aceasta intrebare centrala, tot mai preocupanta printre oamenii obisnuiti. Vorbind tot la „Vocea Basarabiei“, Alexandru Tanase, vicepresedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, i-a socat pe ascultatori: el a spus ca va opta pentru includerea sintagmei „limba romana“ in Constitutie, dar sa fie scris intre paranteze si „limba moldoveneasca“. Pana si Petru Lucinschi recunoscuse deschis ca acolo se vorbeste limba romana si ca „limba moldoveneasca“ este o facatura." (Gardianul)
Cu tot repectul pentru unul dintre puţinii jurnalişti din Ţară care scrie, sincer şi neobosit, despre Basarabia, sunt câteva detalii, care ar trebui comentate.
1. A susţine că trebuie menţionată (fie şi între paranteze) "limba moldovenească" este un oprtunism politic de cea mai joasă condiţie. Probabil că că domnul Tănase crede că nu face decât să împace şi capra, şi varza, dar, în acest caz, dovedeşte ignoraţă totală, în ceea ce priveşte istoricul problemei lingvistice în Basarabia. Sau, dacă nu ignoranţă, atunci rea-credinţă. De ce? Pentru că, punând între paranteze menţiunea "limba moldovenească", îî oferim moldo-statalismului (alias "moldovenism primitiv") ocazia să aleagă, DIN NOU, denumirea ANTIştiinţifică de "limba moldovenească". Şi, astfel, n-am rezilvat nimic, doar am agravat problema. Or, ştiinţa nu are de ce să se supună politicii. Dimpotrivă, politicul, atunci când se ambiţionează să contrazică ştiinţa, devine un factor de instabilitate. E ca şi cum ai construi castele pe nisipuri mişcătoare.
2.Ideea cu Uniunea Romania-Repuiblica Moldova poate părea simpatică unora, dar este un cal troian rusesc şi trebuie privită ca atare. O asemenea soluţie ar deschide calea legislativă spre "federalizarea" (adică: dezmembrarea) României. Nu cred că dl Patrichi este adeptul acestei soluţii pentru România.
3.Ideea că populaţia Basarabiei este, in mare parte, pentru Reunirea cu Ţara mi se pare valabilă. Dar acest sentiment a existat şi era covârşitor şi până acum. Totuşi, alegerile arătau, de fiecare dată, exact invers. Care este explicaţia? Una ar putea fi faptul că sistemul de vot din RM permite fraudarea, gravă, a alegerilor.
Vezi articolul lui Viorel Patrichi în întregime la adresa: http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=129764&catid=3&p=acuzati-ca-submineaza-statalitatea-republicii-moldova.html
Cu tot repectul pentru unul dintre puţinii jurnalişti din Ţară care scrie, sincer şi neobosit, despre Basarabia, sunt câteva detalii, care ar trebui comentate.
1. A susţine că trebuie menţionată (fie şi între paranteze) "limba moldovenească" este un oprtunism politic de cea mai joasă condiţie. Probabil că că domnul Tănase crede că nu face decât să împace şi capra, şi varza, dar, în acest caz, dovedeşte ignoraţă totală, în ceea ce priveşte istoricul problemei lingvistice în Basarabia. Sau, dacă nu ignoranţă, atunci rea-credinţă. De ce? Pentru că, punând între paranteze menţiunea "limba moldovenească", îî oferim moldo-statalismului (alias "moldovenism primitiv") ocazia să aleagă, DIN NOU, denumirea ANTIştiinţifică de "limba moldovenească". Şi, astfel, n-am rezilvat nimic, doar am agravat problema. Or, ştiinţa nu are de ce să se supună politicii. Dimpotrivă, politicul, atunci când se ambiţionează să contrazică ştiinţa, devine un factor de instabilitate. E ca şi cum ai construi castele pe nisipuri mişcătoare.
2.Ideea cu Uniunea Romania-Repuiblica Moldova poate părea simpatică unora, dar este un cal troian rusesc şi trebuie privită ca atare. O asemenea soluţie ar deschide calea legislativă spre "federalizarea" (adică: dezmembrarea) României. Nu cred că dl Patrichi este adeptul acestei soluţii pentru România.
3.Ideea că populaţia Basarabiei este, in mare parte, pentru Reunirea cu Ţara mi se pare valabilă. Dar acest sentiment a existat şi era covârşitor şi până acum. Totuşi, alegerile arătau, de fiecare dată, exact invers. Care este explicaţia? Una ar putea fi faptul că sistemul de vot din RM permite fraudarea, gravă, a alegerilor.
Vezi articolul lui Viorel Patrichi în întregime la adresa: http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=129764&catid=3&p=acuzati-ca-submineaza-statalitatea-republicii-moldova.html
Comunista Larisa Şavga, cetăţean român? Dacă da, ce va face România?
După cum susţin unele agenţii de ştiri, deputata în Parlamentul RM din partea PCRM Larisa Şavga ar deţine cetăţenia României (vezi, de exemplu: http://unimedia.md/?mod=news&id=9507 ).
Daca e adevărat, nu ştiu cum se va proceda în acest caz şi dacă va fi respectată legea (aberantă şi antidemocratică), prin care drepturile cetăţenilor RM cu multimplă cetăţenie sunt restricţionate. Poate că PCRM a lăsat vreo "portiţă" prin care legea să poată fi ocolită (cum se procedează adesea pe la noi). Mă întreb însă, dacă statul român are prevăzute modalităţi de a sancţiona atacurile unora dintre cetăţenii săi la adresa intereselor României. Mă refer, desigur, la politica agresivă a partidului de guvernământ din RM (al cărui membru este dna Şavga) vis-à-vis de românii care îşi cer dreptul la identitate.
Întrebarea vină n-are. Dar dna Şavga, cu ce e de vină că e româncă şi ea? :)
Daca e adevărat, nu ştiu cum se va proceda în acest caz şi dacă va fi respectată legea (aberantă şi antidemocratică), prin care drepturile cetăţenilor RM cu multimplă cetăţenie sunt restricţionate. Poate că PCRM a lăsat vreo "portiţă" prin care legea să poată fi ocolită (cum se procedează adesea pe la noi). Mă întreb însă, dacă statul român are prevăzute modalităţi de a sancţiona atacurile unora dintre cetăţenii săi la adresa intereselor României. Mă refer, desigur, la politica agresivă a partidului de guvernământ din RM (al cărui membru este dna Şavga) vis-à-vis de românii care îşi cer dreptul la identitate.
Întrebarea vină n-are. Dar dna Şavga, cu ce e de vină că e româncă şi ea? :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)