Evenimente neprimăvăratice
Ştiu, evenimentele de iarnă nici n-ar trebui să fie primăvăratice, dar blogul meu e primăvăratic şi floral, şi sentimentele mele o iau înaintea anotimpurilor... În ciuda tristeţilor care par a se întrece în intenţia lor de a ne opri din procesul de înflorire. Încet, cu precauţia paşilor înscrişi pe o cărare ingheţată, voi reveni asupra evenimentelor din urmă, chiar dacă ele sunt mai degrabă nişte creaţii ale gerului, decât nişte flori autentice, mirositoare şi ademenitoare...
Unul dintre evenimentele care au intunecat acest început de an: plecarea dintre noi a lui Grigore Vieru. O pierdere pe care mulţi au simţit-o ca pe o durere personală. Vieru a fost iubit de public, şi totuşi a fost un neînţeles..."Pentru unii poeţi moarttea vine după glorie, pentru alţii gloria după moarte", obiţnuia să spună. Gloria lui Vieru abia acum vine. Deşi, el nu a căutat-o. A cătat simplitatea şi armonia...
RăspundețiȘtergereMâîne Grigore Vieru ar fi împlinit 74 de ani.
RăspundețiȘtergereCând…
Când am să mor,
să mă îngropi
În lumina ochilor tăi.
Lumea,
venită la mormântul meu,
va sta îngenuncheată
în faţa ta mereu.
Ca nimeni
să nu-mi joace pe mormânt,
să nu fiu, ca strămoşii, pus
sub ierburi şi pământ -
îngroapă-mă-n lumina
ochilor tăi,
femeie de pe urmă,
femeia mea dintâi.
Grigore Vieru
P.S. Dovadă că şi printre florile de gheaţă se pot păstra flori vii:
RăspundețiȘtergereNumele tău
Aproape
Fiindcă iubesc
Steaua de Vineri
Taina care mă apără...